Ca și tatăl său, Philipp Lorenz Fauth (1879-1939) a fost morar de ulei. În 1909, și-a înființat propria moară de ulei la gara Dotzheim; întreprinderea a prosperat. Cu toate acestea, la 15 noiembrie 1921, a avut loc o explozie gravă care a distrus întreaga moară de ulei; șapte muncitori au murit și peste 150 de persoane au fost rănite.

În 1922, Fauth și chimistul Joseph Reichert au achiziționat moara de piatră construită în 1704 în Mainzer Straße, nu departe de fostul abator, și au înființat o nouă unitate de producție. Fauth și Reichert au extins producția pentru a include prelucrarea culorilor de ulei. De atunci încolo, au condus întreprinderea ca societate pe acțiuni. În decembrie 1926, diviziile "producția de ulei comestibil" și "fabrica de nutrienți cu procesarea culorilor de ulei" au devenit societăți independente. Fabrica de nutrienți a rămas o societate pe acțiuni, în timp ce noua fabrică de uleiuri și grăsimi comestibile a devenit o societate pe acțiuni. Acționarii acesteia erau Fauth și omul de afaceri Alfred Hannemann.

În 1927, Fauth și-a extins din nou compania cu "Fautan GmbH", un distribuitor de margarină. Prin intermediul "Gesellschaft zur Vertretung Fauth'scher Patente mit beschränkter Haftung", Joseph Reichert a dobândit drepturile de exploatare a tuturor brevetelor care îi fuseseră acordate vreodată lui Fauth. În anii următori, însă, afacerile au mers din rău în mai rău. După moartea lui Fauth în 1939, moștenitorii săi au trebuit să renunțe la societățile supraîndatorate. Doar "Philipp L. Fauth Nährmittelfabrik AG", care a fost redenumită "Speiseöl- und Speisefettfabrik" în iulie 1948, a rămas inițial în viață, dar a fost, de asemenea, dizolvată la 2 iulie 1954.